Sinuciderea Pasivă

Ce este sinuciderea pasivă?

Ideea suicidară pasivă reprezintă dorința de a muri fără a avea un plan concret pentru a ajunge la acest rezultat. Probabil că nu ai mai auzit acest termen până acum, mai ales că, în România, nu se discută prea des despre acest subiect în mediul online.

Experții definesc ideea suicidară pasivă ca fiind gânduri despre moarte sau dorința de a muri, fără a întreprinde acțiuni concrete în acest sens. Deși este diferită de intenția clară de a comite suicid, dacă este lăsată necontrolată, poate duce la pierderea vieții.

Aceasta poate lua mai multe forme:

„Sper să mă lovească cineva cu mașina.”
„Nu vreau să mai trăiesc. Nu mai pot suporta.”
„Sper să mor în somn.”
„Mi-aș fi dorit să nu fi fost niciodată născut.”
„Toți ar fi mai bine fără mine.”

Nici măcar nu trebuie să fie exprimate în cuvinte. Visarea cu ochii deschiși la propria moarte poate fi considerată o formă de idee suicidară pasivă.

Harold Hong, MD, psihiatru și director medical al New Waters Recovery din Raleigh, Carolina de Nord, o descrie astfel: „Ideea suicidară pasivă – cunoscută și sub numele de gânduri suicidare – apare atunci când o persoană are frecvent gânduri despre moarte și sinucidere, fără a avea însă un plan sau intenția de a-și face rău. Diferă de ideea suicidară activă, care implică un plan detaliat și mijloacele necesare pentru a-l duce la îndeplinire. Deși ideea suicidară pasivă nu duce întotdeauna la suicid, este o problemă serioasă, care nu ar trebui ignorată. Nu putem controla gândurile sau sentimentele altor oameni, dar putem oferi sprijin și resurse celor care trec prin astfel de momente. Pentru unii, acest tip de gândire poate fi un mecanism de adaptare la circumstanțele dificile ale vieții, în timp ce alții se pot confrunta cu o tulburare de sănătate mintală.”

Diferența dintre sinuciderea pasivă și cea activă

Principala diferență între ideea suicidară pasivă și cea activă este intenția de a acționa asupra acestor gânduri și de a face un plan concret pentru a le pune în practică.

Ideeația suicidară activă implică intenția clară de a-ți lua viața și un plan specific despre cum, când și unde să o faci. Depășește gândurile generale despre moarte și reprezintă o urgență, deoarece persoana are un risc crescut de a acționa imediat. Într-o astfel de situație, este esențială intervenția imediată și contactarea unei linii de sprijin pentru sănătate mintală.

Pe de altă parte, ideeația suicidară pasivă înseamnă a avea gânduri sau sentimente legate de moarte, dar fără intenția de a le pune în practică. Chiar dacă nu există un plan concret, acest tip de ideeție este tot un semnal de alarmă și indică nevoia de ajutor.

În mass-media, sunt frecvent relatate cazurile extreme, în care oamenii se confruntă cu idei suicidare active – de exemplu, atunci când un trecător intervine pentru a salva pe cineva aflat pe marginea unui pod sau a unui balcon.

Aceasta nu înseamnă că persoanele care trăiesc cu ideea suicidară pasivă nu sunt expuse riscului. Diferența este precum cea dintre a sta pe marginea unei stânci (activ) și a fi la câțiva pași de prăpastie (pasiv). Riscul este încă acolo, doar că nu este iminent.

Poți avea atât idee de sinucidere pasivă, cât și activă? Da, o persoană poate avea atât ideeație suicidară pasivă, cât și activă. De obicei, gândurile suicidare încep ca o idee pasivă, iar pe măsură ce devin mai specifice, pot evolua către ideeație activă. Totuși, nu toți cei care au gânduri suicidare pasive ajung să dezvolte o intenție clară de a acționa.

Factori și asocieri ale ideii suicidare pasive

Gândurile suicidare pasive pot apărea din diverse cauze, incluzând factori de sănătate mintală, influențe externe și condiții sociale. Înțelegerea acestora poate ajuta la identificarea riscurilor și la prevenirea agravării situației.

1. Factori care contribuie la ideea suicidară pasivă

1.1. Afecțiuni de sănătate mintală

Depresia majoră – Stări persistente de tristețe, lipsă de energie și pierderea interesului pentru activități.
Tulburarea bipolară – Alternanța episoadelor de manie și depresie poate amplifica riscul suicidar.
Anxietatea severă – Sentimente intense de neliniște și îngrijorare excesivă pot favoriza astfel de gânduri.
Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD) – Experiențele traumatice pot declanșa flashback-uri, anxietate și tendințe suicidare.

1.2. Factori externi și de mediu

Consumul de substanțe – Alcoolul și drogurile pot agrava depresia și gândurile suicidare.
Lipsa accesului la tratament – Fără suport medical sau psihologic, simptomele se pot intensifica.
Pierderea unei persoane dragi – Doliul și pierderile semnificative pot declanșa sentimente de deznădejde.

2. Factori de risc asociați

Istoricul familial de suicid – Poate influența susceptibilitatea individuală.
Experiențe traumatizante – Abuzul sau neglijarea pot avea un impact pe termen lung asupra stării mentale.
Boli fizice grave – Afecțiunile severe pot influența negativ sănătatea emoțională.
Tulburări emoționale – Depresia și alte tulburări de dispoziție cresc riscul gândurilor suicidare.

3. Asocieri și afecțiuni concomitente

Statutul de minoritate sexuală – Persoanele LGBTQ+ pot fi mai expuse riscului din cauza stigmatizării și discriminării.
Prezența altor tulburări psihice – Gândurile suicidare pot indica probleme mintale mai profunde.
Lipsa sprijinului social – Izolarea emoțională poate accentua sentimentul de deznădejde.
Legătura cu tentativele de suicid – Gândurile suicidare pasive sunt un factor de risc important pentru comportamentele suicidare active, ceea ce subliniază necesitatea intervenției timpurii.

Ce îi împiedică pe cei cu idee pasivă de sinucidere să caute ajutor?

Minimizarea gândurilor și teama de stigmatizare

Mulți oameni nu știu cum să își exprime gândurile legate de sinucidere, iar acest lucru îi poate face să le minimalizeze sau să creadă că nu sunt suficient de grave pentru a fi luate în considerare. De asemenea, teama de stigmatizare joacă un rol important – unii se tem că, dacă vorbesc despre suferința lor, vor fi judecați, considerați „slabi” sau tratați diferit de cei din jur.

Lipsa de conștientizare a nevoii de ajutor

Multe persoane cu risc crescut de sinucidere nu realizează că au nevoie de sprijin. Studiile arată că un procent semnificativ dintre cei care au astfel de gânduri consideră că problemele lor nu sunt „suficient de serioase” pentru a justifica o intervenție.

Bariere financiare și acces limitat la servicii

Pentru mulți oameni, accesul la terapie sau la servicii de sănătate mintală este îngreunat de factori financiari. Costurile ridicate ale ședințelor de terapie, lipsa unei asigurări care să acopere tratamentul sau chiar lipsa serviciilor în anumite zone pot împiedica obținerea ajutorului necesar.

Timpi lungi de așteptare și opțiuni limitate

În multe sisteme de sănătate publică, programările pentru psihoterapie sau consultații psihiatrice pot avea timpi lungi de așteptare. Acest lucru îi poate descuraja pe cei care au nevoie urgentă de ajutor.

Importanța recunoașterii semnelor de avertizare

Gândurile de sinucidere, chiar și cele pasive, nu trebuie ignorate. Este esențial ca atât persoanele afectate, cât și cei din jur să fie conștienți de semnele de avertizare și să încurajeze accesul la ajutor.

Cum îi poți ajuta pe cei dragi care au idei pasive de sinucidere?

Deschiderea unui dialog sincer

Mulți oameni evită să discute despre sinucidere din teama de a spune „ceva greșit”. Totuși, este esențial să le oferi celor dragi spațiul necesar pentru a-și exprima gândurile fără teama de a fi judecați.

Pune întrebări directe și fără judecată

Întrebări precum „Te-ai gândit să te rănești?” sau „Simți că viața nu mai are sens?” pot fi un punct de pornire pentru ca acea persoană să își exprime emoțiile și să primească ajutor.

Asigură-te că ești pregătit emoțional

Sprijinirea unei persoane aflate în dificultate poate fi copleșitoare. Este important să ai grijă și de propria sănătate mintală, astfel încât să poți fi un sprijin real.

Folosește un limbaj constructiv

Modul în care formulezi mesajele poate influența mult deschiderea persoanei. Evită fraze care minimalizează suferința sau care pun presiune.

Fii alături de ei și oferă sprijin constant

Chiar dacă cineva nu este pregătit să caute ajutor imediat, simplul fapt că știe că are pe cineva alături poate fi un pas important.

Cum poți gestiona pasiv gândurile suicidare?

Căutarea unui terapeut

Discutarea acestor gânduri cu un profesionist este un pas esențial. Terapia cognitiv-comportamentală este una dintre cele mai eficiente metode pentru a le gestiona.

Schimbarea stilului de viață

Pe lângă terapie, unele persoane pot beneficia și de tratament medicamentos. De asemenea, activitatea fizică, alimentația echilibrată și somnul suficient pot ajuta la îmbunătățirea stării generale.

Construirea unei rețele de sprijin

A avea oameni de încredere cu care să discuți poate face o diferență uriașă. Conexiunile sociale pot ajuta la reducerea sentimentului de izolare.

Utilizarea tehnicilor de auto-ajutor

Meditația, exercițiile de mindfulness, jurnalizarea emoțiilor sau tehnicile de relaxare pot ajuta la reducerea stresului și la crearea unui echilibru emoțional mai bun.

Resurse Utile

Dacă te confrunți cu gânduri dificile, poți cere ajutor acum, gratuit și confidențial:

Alianța Română de Prevenție a Suicidului (ARPS) – 0800 801 200 (Luni-Duminică, 19:00 – 07:00)
Helpline Antidepresie – 0374 456 420 (linie de suport pentru depresie și anxietate)
Telefonul Național pentru Suicid (România) – 0800 070 001
Liniile de Suport Internaționale pentru Prevenirea Suicidului – 116 123 (disponibilă în multe țări)

Referințe

Salutări calde,

Corina